Numele acestei regiuni istorice vine de la despotul Dobrotici și este datat din secolul XIV. Pliniu cel Bătrân, unul dintre cei mai cunoscuți istorici antici, preciza în notele sale că teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră era locuit din cele mai vechi timpuri de geți, oameni pe care romanii îi numeau daci.
În antichitate, Dobrogea mai era denumită și Scythia Minor, nume folosit mai ales de romani. Unii istorici, chiar și astăzi, în secolul XXI, mai folosesc și numele de Dacia Pontica.
Trebuie precizat că Dobrogea a fost prima regiune istorică a României care a fost creștinată. Arheologii au identificat în cercetările lor obiecte din perioada eneolitică specifice culturii Gumelnița și chiar unele din perioada neolitică aparținând culturii Hamangia.
Românii și românismul au fost prezențe constante în Dobrogea istorică, inclusiv în perioada dominației otomane, aspect care este probat și de faptul că în anul 1870 otomanii l-au numit pe monahul Nifon Bălășescu, călugăr al mănăstirii Căldărușani, director al școlilor românești din Dobrogea.
Dobrogea va deveni parte a României după Războiul de Independență, prin decizia Congresului de la Berlin din anul 1878. Alipirea Dobrogei la România a avut o importanță foarte mare, deoarece a fost asigurată ieșirea la mare a unei economii care se afla în acele vremuri într-o perioadă intensă de formare și consolidare.
Etnologii au constatat că principalele meșteșuguri întâlnite în Dobrogea sunt tâmplăria, fierăria și căruțăria. În secundar, dar la fel de intens, s-au dezvoltat dulgheria, dogăria, potcovăritul, hamurăria și rotăria. S-au dezvoltat la fel de creativ pietrăritul și țesutul rogojinilor din papură.
Dobrogea va fi reprezentat prin tradiții, muzică și meșteșuguri în cadrul Festivalului Tradițiilor Românești, ediția a II-a, la Chișinău, în perioada 17 – 19 mai 2024.
#DRRMRomânia #FestivalulTradițiilorChișinău #tradițiiromânești #RomâniaRepublicaMoldova #RegiuneaDobrog
Lasă un răspuns