Din cele mai vechi timpuri, femeile au țesut cu fir de in și cânepă, plante pe care le cultivau pe suprafețe mici de pământ.Pe actualul teritoriu al României au fost descoperite fragmente de țesături datate încă din Epoca Bronzului. Concret, au fost descoperite amprente ale acestora (țesături) pe niște vase din lut. S-a țesut dintotdeauna din in și din cânepă, dar, deși pare foarte greu de crezut, s-a țesut și cu fir de lână, tunsă proaspăt de pe oi sau capre, activitate care cădea în sarcina bărbaților. Lâna era toarsă și colorată până se obținea firul bun de folosit în războiul de țesut. În unele sate din sudul României, torsul firului de lână de capră pentru a-l pregăti pentru războiul de țesut se făcea cu o roată specială care este și astăzi întâlnită în Iran, Turcia și Azerbaidjan.
Femeile culegeau plante dar această aprovizionare care se făcea în mod deosebit pentru leacurile naturale reprezenta și o inspirație pentru alegerea culorilor viitoarelor țesături.
Țăranii au știut dintotdeauna plantele câmpului, știau când trebuie culese și ce parte a plantei, prin prelucrare, genera o anumită culoare. Femeile preparau din coajă de răchită și anin, din coji de zarzăr, foi de ceapă, frunze de gutui, flori de liliac, zeamă de varză sau piatră acră niște culori de o rară frumusețe.
Prepararea firelor trebuia finalizată în anumite intervale de timp ale anului, termene respectate de toată lumea, în satele românești. Așa că femeile se adunau și lucrau în clacă, fie muncind pentru ele, fie pentru cea în casa căreia se adunaseră.
Află mai multe despre acest meșteșug popular românesc participând la Festivalului Tradițiilor Românești, ediția a II-a, la Chișinău, în perioada 17 – 19 mai 2024.
#DRRMRomânia #FestivalulTradițiilorChișinău #tradițiiromânești #RomâniaRepublicaMoldova #Țesutul