Confecționarea instrumentelor muzicale populare.
Atunci când vorbești despre păstoritul tradițional, trebuie să existe o referință foarte clară și față de instrumentele muzicale tradiționale utilizate de păstori, în perioadele când aceștia erau plecați la pășune cu oile.
Legendele spun că turmele care erau mânate către pășune în sunet de fluier erau mult mai profitabile si liniștite deoarece oile dădeau mai mult lapte, erau mult mai ascultătoare și nu plecau departe de stăpânii lor.
Păstorii foloseau cel mai des fluierul (dintre toate instrumentele muzicale populare) atunci când mânau oile, deoarece era un instrument de mici dimensiuni, foarte ușor și armonios, confecționat de ciobani din lemn de soc, prun, cais sau cireș.
Cu timpul, au apărut, așa cum era și firesc, și meșteri specializați în arta populară a confecționării fluierului, cei mai mulți fiind localizați în ținuturile subcarpatice, acolo unde iernau turmele, între octombrie și aprilie. Etnologii afirmă, unii dintre ei cu foarte multă convingere, că fluierul este instrumentul popular care a stat la baza confecționării tuturor celorlalte instrumente de suflat.
Putem clasifica fluierele după materialul din care sunt confecționate, după dimensiune, formă, după modul de interpretare la fiecare model în parte, după tipul de ornamente utilizat și după tonalități.
În România există o bogată varietate de fluiere din care se pot aminti:
– fluierul dobrogean (cu dop), fluierul moldovenesc, în cele două variante ale sale, cea primitivă, tilinca (fără dop și fără găuri), și trișca (cu dop), fluierul îngemânat, fluierul oltenesc și fluierul cu apă.
Dacă doriți să aflați mai multe despre confecționarea instrumentelor muzicale populare, vă invităm să participați la Festivalului Tradițiilor Românești, ediția a II-a, la Chișinău, în perioada 17 – 19 mai 2024.
#DRRMRomânia #FestivalulTradițiilorChișinău #tradițiiromânești #RomâniaRepublicaMoldova #Fierărit