Festivalul Tradițiilor Românești
O celebrare autentică a bogatei moșteniri culturale a României la Chișinău, unde comunități de pe cele două maluri ale Prutului se adună pentru a împărtăși frumusețea tradițiilor.

O pasiune comună
Cele nouă regiuni istorice ale României, alături de zone din Republica Moldova, vor fi reprezentate prin tradiții, muzică și meșteșug în cadrul Festivalului Tradițiilor Românești, ediția a III-a, în perioada 24 – 25 mai 2025.
Două zile de festival și de surprize
Vizitatorii vor putea descoperi, de la 10:00 dimineața și până la orele 22:00, muzica, dansul și tradiția folclorică autentic românească. Intrarea este liberă, iar buna dispoziție și surprizele sunt garantate.
Artizanii și poveștile lor
Publicul va putea descoperi creativitatea și originalitatea celor peste 50 de meșteri populari din România și din Republica Moldova, artiști populari care abia așteaptă să împărtășească vizitatorilor din măiestria muncii lor.
Piața Marii Adunări Naționale
Gazda Festivalului Tradițiilor Românești va fi în acest an Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău – un spațiu emblematic, în inima capitalei, unde sunt așteptați zeci de mii de vizitatori pe parcursul celor două zile de festival.
A treia ediție: 24 – 25 mai 2025
Vă invităm să ne fiți alături la o serie de evenimente reprezentative patrimoniului cultural comun. Tradiții, muzică, costume populare, artizani, într-un eveniment de 2 zile, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău.
Locația
- Piața Marii Adunări Naționale
- Zonă pietonală extinsă pentru plimbări și explorare
- Scenă principală pentru concerte și spectacole folclorice
- Spațiu de divertisment dedicat copiilor


Accesul la festival
- Intrarea este liberă pentru toți vizitatorii
- Acces facil pietonal, direct din Bulevardul Ștefan cel Mare și străzile adiacente
- Transport public: troleibuzele 1, 4, 5, 8, 22, autobuze și microbuze cu opriri în imediata apropiere
- Parcare disponibilă în parcările publice din zona centrală (în limita locurilor disponibile)
Seri de Concerte și Muzică Live
Descoperă și sărbătorește!
-
Icoane pe sticlă
Estetica culturii populare românești notează că în icoanele noastre pe sticlă bate, în fiecare clipă, inima țăranului autentic românesc. Încă din cele mai vechi timpuri, icoanele Sfântului Luca Evanghelistul au reprezentat-o pe Fecioara Maria, iar istoria consemnează că acestea ar fi fost plămădite ca urmare a unor revelații, epifanii. Ele reprezintă arhetipului icoanelor bizantine, care,…
-
Olăritul
Olăritul este un meșteșug pe care noi, românii, l-am moștenit de la străbunii noștri încă din perioada neolitică, iar inegalabila salbă de teme întâlnite mai ales în ceea ce privește decorarea vaselor este unică la nivelul culturii populare universale. Olăritul este un meșteșug care presupune multă forță fizică, cunoștințe și îndemânare, iar acest lucru a…
-
Transilvania
Regiunea istorică și geografică aflată în interiorul arcului Carpatic se numește Transilvania sau Ardeal. În Evul Mediu, regiunea a fost denumită Voievodatul Transilvaniei, nume cu etimologie latină care s-ar traduce aproximativ „țara de dincolo de pădure”. Numele Transilvania a fost consemnat pentru prima dată în jurul anului 1000, iar numele Ardeal imediat după anul 1200.…
-
Bucovina
În anul 1774, ca urmare a anexării de către Imperiul Habsburgic, Nordul Moldovei, numită până în acel moment Țara de Sus a Moldovei, a primit numele de Bucovina. Până la acel moment, regiunea mai era numită Plonina, Cordun sau Arboroasa. Numele Bucovina provine de la slavul „buk”, care înseamnă fag. Buchenland – țara fagilor –…
-
Crișana
Numele regiunii istorice Crișana are ca origine denumirea antică a Crișurilor, Chrisoula, denumire care este legată de cuvântul „aurit”, din limba greacă. Situată în partea de Nord – Vest a României, Crișana este zona în care românii își împart în bună înțelegere existența alături de alte minorități entice precum sârbi, slovaci, rromi, germani, pe meleaguri…
-
Banatul
ncă din Evul Mediu, pe teritoriul Banatului pe care îl cunoaștem cu toții a existat o organizare politică cu centrul la Morisena, comuna Cenad de astăzi. Cei mai cunoscuți lideri ai acestei organizări politice și militare au fost Glad, Ahtum și Chanadis. În perioada în care teritoriul Banatului de astăzi s-a aflat sub dominația Coroanei…
Alătură-te celor 900+ abonați
Rămâi conectat cu ultimele informații despre eveniment.